turism Archive

Numele atractiilor turistice din regiunea Buzaului sunt indeobste cunoscute: Sarata Monteoru, Vulcanii noroiosi, Focul viu, Muzeul Chihlimbarului, manastirile din stanca, tabara de sculptura sau Mundele de sare. Nu lipsesc pliantele turistice despre aceasta zona – lipsesc insa capacitatile turistice.

Candva Buzaul era una dintre optiunile principale pentru legatura intre Ardeal si Valahia si chiar Moldova. Erau secolele evului mediu tarziu cand trecatorile peste Carpati era folosite cu aceeasi frecventa si cu aceleasi inconveniente. Deschiderea unor drumuri majore peste Carpati, cum ar fi Sinaia – Brasov sau Cozia – Sibiu a determinat scaderea dramatica a importantei celorlaltora. Desi un drum relativ modern leaga inca Valea Buzaului de Secuime, zona Buzaului este un punct important doar pe rutele care leaga Bucurestiul de Moldova. Soseaua, una dintre cele mai bune din Romania, trece insa doar prin zona de campie a judetului, nimic spectaculos. Pentru cei mai multi dintre calatorii care trec prin regiune, Buzaul poate fi cel mult un picnic la marginea drumului. O cafea, un fast food si din nou in masina!

La doua ore distanta de Bucuresti, Buzaul este o zona virgina din punct de vedere turistic. Muntii, care se vad din sosea, dar doar de la distanta, sunt arealul cel mai interesant al judetului. Spre Siret si Nehoiu, spre Penteleu si muntii curburii, Buzaul ascunde peisaje de mare valoare si obiective turistice neexploatate sau deservite de baze turistice subdezvoltate si invechite.

In asteptarea oarecum inerta a unui viitor care sa il puna in valoare, Buzaul se lauda cu trecutul. Cu fondatori ca Vlahuta, Antipa si Vintila Bratianu, aici a luat fiinta, in 1903, prima asociatie turistica din tara, Societatea Turistilor Romani. Odobescu a scris tot in muntii Buzaului “Falsul tratat de vanatoare”, avand zona ca sursa de inspiratie. Alti turisti din vechime pot fi considerati gotii, care au facut aici un picnic la marginea drumului spre vestul Europei, abandonand la Posada unul dintre cele mai importante tezaure din Europa, Closca cu pui de aur.

Renumite pentru vinurile rosii si albe, intre care Posada este un brand cunoscut, dealurile Buzaului pot fi un prim popas in drumul catre principalele atractii ale zonei. Sarata Monteoru, cunoscuta pentru apele saline si tratamentul bolilor reumatice, este cea mai importanta statiune turistica a judetului. Este considerata unica in lume pentru mina de petrol existenta aici, una dintre primele exploatari ale pacurei (cum se numea titeiul in evul mediu) din bazinul Prahova-Buzau, cel mai important zacamant petrolifer din Europa continentala. Estractia petrolului se facea in galerii de mina, aidoma celor de carbune. Tot aici s-au descoperit si principalele vestigii ale unei civilizatii preistorice, care poarta chiar numele de Monteoru, una care rivaliza cu civilizatiile mediteraneene ale Salonicului.

Vulcanii noroisi de la Berca reprezinta o alta atractie unica in lume. Este si un obiectiv turistic mai vizitat, datorita nototietatii sale si relativei apropieri fata de soseaua europeana. Sunt vulcani in plina activitate, in continua “fierbere” dar lava lor nu este una incandescenta, ci rece, datorata acumularilor de petrol in profunzimea scoartei. Vulcanii noroiosi este un fenomen geologic cu doua puncte de activitate, la Berca, sub Dealul Balaurului – Paclele Mici – si la Scortoasa, putin mai in munte – Paclele Mari. Ei reprezinta, de asemenea, o rezervatie botanica si peisagistica, intinsa pe 25 hectare. Pe Valea Slanicului, langa Lopatar, la o altitudine de 700m, se intalneste alt fenomen interesant, numit focurile vii, acestea fiind flacari albastre care ard in crapaturile solului. Avand o locatie schimbatoare, ele reprezinta izbucniri de gaze naturale care se autoaprind si ard cu o flacara albastruie care poate avea uneori inaltimi de pana la un metru. O atractie turistica pusa recent in valoare este rezervatia naturala Meledic care are in componenta câteva raritati. În primul rând, unic în lume, lacul Meledic, are apa dulce in ciuda faptului ca este asezat pe un masiv de sare. În subteranul acestuia se afla Pestera Sase Iezi, cea mai lunga pestera de sare din lume (1337 m). Tot aici exista pestera cu trei intrari, a doua din lume ca raritate, si o salba de alte 23 de pesteri mai mici.

O alta rezervatie geologica si paleontologica este cea de la Badila, cunoscuta si sub numele “Sarea lui Buzau”. Numele si importanta sa sunt legate, de asemenea, de muntele de sare care facea in evul mediu din Buzau un tinut cu o mare importanta.

De aici nu s-a exploate de-a lungul mileniilor numai sare, ci si chihlimbar. Piatra semipretioasa similara jadului din Orient, chihlimbarul era extrem de pretuit in antichitate, stralucirea sa si culoarea comuna cu mierea de albine, dar si duritatea sa de piatra, conferindu-i in ochii celor de atunci valori magice, fiind folosit nu doar ca montura pentru inele si coliere, ci si ca amuleta. Pentru a valorifica aceasta piatra deosebita, pe Valea Buzaului, la Colti, exista un muzeu al chihlimbarului care cuprinde unele folosite la extragerea si prelucrarea sa, dar si cateva dintre cele mai frumoase asemenea pietre.

Alte lucruri de vazut in Buzau sunt Castrul si Termele Romane de la Pietroasele, Rezervatia de sculptura taraneasca de la “Fântâna Rece” si Tabara de sculptura Magura, cu cele 256 de lucrari în piatra, rod al unei campanii sustinute de societatile artistice cu cateva decenii in urma.

Orasul ca atare, resedinta de judet, detine si el punctele sale de interes. Constructii importante pentru contributia la arhitectura romaneasca, precum cladirea primariei sau cea a tribunalului, se alatura altor edificii importante. Ansamblul Episcopal, care include si un seminar teologic de la sfarsitul secolului 19, isi datoreaza importanta nu doar vechimii cladirilor, ci si valorii spirituale reprezentata de Episcopia Buzaului, una dintre cele mai vechi din tara. Conacul Marghiloman, situat intr-un capat al orasului, a fost restaurat recent si transformat in parc. Frumusetea constructiei, care fusese abandonata in deceniile treute, rivalizeaza cu istoria reprezentata de familia Marghiloman si de exponentul sau, Alexandru Marghiloman, ultimul sef al partidului conservator antebelic, om politic deosebit de important in perioada de dinaintea primului razboi mondial, dar compromis in urma acestuia si esuat in afara vietii publice. Sustinator al cauzei germane, el a militat pentru intrarea in razboi de partea Germaniei si Austriei iar cand trupele Puterilor Centrale au invadat Bucurestiul, el a colaborat deschis cu germanii. Tot el este si cel care a semnat Pacea de la Bucuresti, umilitoare pentru Romania, si ale carei prevederi au fost anulate la scurt timp, la Versailles.

Castele si conace se gasesc si in jurul localitatii, dar prost intretinute si imposibil de vizitat. Unul dintre acestea, Castelul Regal de Vanatoare de la Rusetu, unde exista celebra crescatorie de cai, a fost daramat dupa revolutie. Raman castelele de la Casota si Monteoru, ca si conacele familiilor Sarateanu, Maican, Ariton, Angelescu si Gogu Iliescu, ale caror valori de patrimoniu sunt depuse in mare parte la Muzeul judetean. Ele se adauga unui sir mai vechi de ctitorii importante ale domnitorilor sau marilor boieri valahi, precum cele de la Vintila Voda, Berca si Bradu, dar si Ansamblul Brancovenesc de la Ramnicu Sarat.

De un pitoresc aparte sunt bisericile din stanca, scobite in peretii muntilor Buzaului de calugari in anii secolului 4 dupa Cristos si in care, in unele dintre ele, cum e cea de la Schitul Agathon, se oficiaza inca. Numarul lor a fost de 20, pe o mare arie de intindere, dar se conserva numai sapte. Ele sunt rar vizitate de turisti, fiind foarte putin popularizate si destul de inaccesibile, data fiind distanta de peste 40 de kilometri pana la proximul hotel civilizat.

Singura activitate turistica desfasurata cu regularitate in Muntii Buzaului este cea legata de vanatoare, turismul cinegetic in aceasta zona fiind atestat inca din Pseudokinegetikos. Domeniile ample, cu peisaje de o mare prospetime si spectaculozitate, cu numeroase specii de vanat si cu efective multumitoare, au fost apreciate de Ceausescu, care a construit mai multe cabane de vanatoare, aflate in posesia Regiei nationale a padurilor si integrate intr-un circuit turistic destinat VIP-urilor si turistilor straini.

Nicu Ilie

Articol publicat in Turism Club

Popularity: 1% [?]